Cultura
Articole din Sercaia din categoria Cultura.
Asezarea Sercaia, situata la 14 km est de Fagaras pe drumul national dintre Sibiu si Brasov, este amplasata in campia superioara a Oltului la numai 4 km sud fata de confluenta acestuia cu raul Sercaia. In consecinta, cu exceptia denivelarii constituite de albia larga a raului Sercaia, asezarea este dispusa pe teren plat.Din interiorul suprafetei intravilane porneste spre nord circulatia locala spre satul Halmeag, aflat la 4 km distanta de Sercaia si spre sud drumul spre Vad, sat aflat de asemenea la 4 km distanta.
Asezarea Sercaia, asezare relativ compacta, e inconjurata de fostele terenuri agricole cultivate de catre comunitate. Dezvoltarea partial tentaculara este rezultatul firesc al amplasarii in lungul unor circulatii in teritoriu importante si al prezentei unui curs de apa consistent, raul Sercaia.Suprafata intravilana actuala insumeaza aproximativ 17,5 ha suprafata uzuala pentru acest tip de asezare in cazul unei populatii de maxim 2000 de locuitori.Sercaia este constituita din 2 parti delimitate de elementul natural reprezentat de valea raului Sercaia. La est de acesta se afla cartierul sasesc al asezarii , numita de catre locuitorii celeilalte parti “In sat “, ceea ce sugereaza ca nucleul initial al asezarii actuale s-a situat aici. La vest de raul Sercaia, pe platoul inaltat fata de albie, se afla cartierul roamanesc si, pe panta acestuia spre rau, cartierul rromilor. Impreuna sunt numite “Peste Vale”.Legatura dintre cele doua parti majore ale asezarii este asigurata in prezent de un singur pod din beton si metal. Un al doilea pod se afla pe traseul drumului national dintre Brasov si Sibiu, dar acesta trece pe langa periferia sudica a zonei “Peste Vale “.
Partea saseasca a asezarii este irigata de 4 cai de circulatie majore: Str. Principala, care coincide cu traseul drumului national dintre Brasov si Sibiu, ulita Oltului, care se desfasoara spre nord, intersectandu-se cu Str. Principala pe malul raului, ulita Morii sau Iazului , care porneste din aceeasi zona dar care conduce spre sud, si ulita Vadului, dezvoltata deasemeni spre sud si care se intersecteaza cu Str. Principala la aproximativ 100 m fata de intersectia ei cu ulita Vadului. Sercaia dispune de doua spatii de tip piata, unul in zona saseasca, celalalt in zona numita “Peste Vale”, ambele dominate,cel putin din punct de vedere functional, de prezenta unor cladiri de cult si anume biserica evanghelica si biserica ortodoxa, respectiv biserica greco-catolica.
SCURT ISTORIC
Teritoriul determinat de confluenta raului Sercaia cu Oltul, confluenta aflata la numai aproximativ 3,5 km de centrul actual al asezarii Sercaia, a fost locuit inca din epoca fierului, pentru ca ulterior sa adaposteasca o asezare dacica fortificata.Satul Halmeag,care apartine de comuna Sercaia (sat aflat la numai 4 km nord de Sercaia), e mentionat ca avanpost vestic al teritoriului cavalerilor teutoni in anul 1211.Dupa toate probabilitatile insa, la expulzarea acestora in anul 1225, asezarea Sercaia inca nu era pe deplin constituita.
Prima atestare documentara a asezarii Sercaia dateaza din anul 1235 si se datoreaza unei diplome emise de papa Grigore al IX-lea in care sunt mentionati Hermannus et Gerlachus sacerdotes de Sarkam, invitati sa asiste la rezolvarea unor diferende care priveau biserica. In anul 1372, targul Scherkkengen face deja parte din districtul Fagaras, reorganizat ca atare de Ludovic I si, din aceasta perioada, evolutia asezarii va fi determinata de cea a acestei unitati teritoriale adeseori disputata. In ciuda faptului ca se aflase in cea mai mare parte a timpului in posesia unuia sau altuia dintre domeniile de tip feudal, Sercaia a fost investita cu functiuni importante , stare de fapt datorata probabil amplasamentlui favorabil pe circulatia in teritoriu, care unea orasul Brasov de orasul Sibiu, trecand prin Fagaras.
Asezarea Sercaia(ger. Schirkanyen), s-a aflat pana la jumatatea secolului trecut in posesia voievozilor valahi,a orasului Brasov si a coroanei maghiare.Instabilitatea din punct de vedere al apartenentei politico-administrative,justificata de situarea in Tara Fagarasului , nu a avut pendant din punctul de vedere al organizarii bisericesti: Sercaia a depins permanent de decanatul Sibiu-Cincu(azi districtul Brasov). Colonizata probabil la inceputul secolului al XIII-lea, asezarea a cunoscut in prima parte a existentei sale fluctuatii importante ale numarului de locuitori:35 de familii in 1510, 106 in anul 1555, 25 de familii in anul 1733. Aceste fluctuatii au luat sfarsit abia la jumatatea secolului al XIX-lea cand populatia incepe sa se stabilizeze in jurul cifrei de aproximativ 1700 de locuitori. Daca initial statisticile mentioneaza numai sasi si romani, in proportie de 2:1(961 de sasi si 465 de romani in jurul anului 1855), de la sfarsitul secolului al XIX-lea sunt mentionati si tigani, unguri si evrei (in anul 1880 au fost consemnati 54 de tigani, 93 de unguri si 12 evrei). In anul 1941 din cei 1790 de locuitori 750 erau sasi iar in anul 1979 erau 880 de sasi din 1880 de locuitori. La sfarsitul anului 1990, dupa valul mare de emigrare al sasilor in Germania , au mai ramas 87 de locuitori germani in localitate. In prezent in Sercaia, care apartine din punct de vedere administrativ de judetul Brasov, numarul sasilor s-a redus la membrii catorva familii (31 de persoane in anul 2000).
Alaturi de activitatile agricole si zootehnice dominante, in Sercaia primei jumatati a secolului al XX-lea erau prezente si o serie de unitati industriale si mestesugaresti: 3 mori, 2 caramidarii si o tiglarie si de asemenea 2 mulgatorii si o mica fabrica de bauturi spirtoase.Asezarea dispunea de un cizmar, un croitor si o croitoreasa de albituri, doi brutari, doi macelari si un numar important de torcatoare si tesatoare. Activitatea comerciala se desfasura in cele 5 magazine grupate in centrul administrativ si tot aici se aflau cladirile serviciilor de tip bancar (sisteme de credite tip Reiffeisen pentru sasi si o banca pentru romani).Asezarea mai beneficia de 4 avocati, 2 medici, un veterinar, o farmacie si un notar, pe langa posta, telegraf si gara.
Scris de Vice Primar la data Mai 11th, 2008 cu fara comentarii.
Citeste mai multe articole din categoria Geografie and Cultura.
Asezarea Sercaia, situata la 14 km est de Fagaras pe drumul national dintre Sibiu si Brasov, este amplasata in campia superioara a Oltului la numai 4 km sud fata de confluenta acestuia cu raul Sercaia. In consecinta, cu exceptia denivelarii constituite de albia larga a raului Sercaia, asezarea este dispusa pe teren plat.Din interiorul suprafetei intravilane porneste spre nord circulatia locala spre satul Halmeag, aflat la 4 km distanta de Sercaia si spre sud drumul spre Vad, sat aflat de asemenea la 4 km distanta.
Asezarea Sercaia, asezare relativ compacta, e inconjurata de fostele terenuri agricole cultivate de catre comunitate. Dezvoltarea partial tentaculara este rezultatul firesc al amplasarii in lungul unor circulatii in teritoriu importante si al prezentei unui curs de apa consistent, raul Sercaia.Suprafata intravilana actuala insumeaza aproximativ 17,5 ha suprafata uzuala pentru acest tip de asezare in cazul unei populatii de maxim 2000 de locuitori.Sercaia este constituita din 2 parti delimitate de elementul natural reprezentat de valea raului Sercaia. La est de acesta se afla cartierul sasesc al asezarii , numita de catre locuitorii celeilalte parti “In sat “, ceea ce sugereaza ca nucleul initial al asezarii actuale s-a situat aici. La vest de raul Sercaia, pe platoul inaltat fata de albie, se afla cartierul roamanesc si, pe panta acestuia spre rau, cartierul rromilor. Impreuna sunt numite “Peste Vale”.Legatura dintre cele doua parti majore ale asezarii este asigurata in prezent de un singur pod din beton si metal. Un al doilea pod se afla pe traseul drumului national dintre Brasov si Sibiu, dar acesta trece pe langa periferia sudica a zonei “Peste Vale “.
Partea saseasca a asezarii este irigata de 4 cai de circulatie majore: Str. Principala, care coincide cu traseul drumului national dintre Brasov si Sibiu, ulita Oltului, care se desfasoara spre nord, intersectandu-se cu Str. Principala pe malul raului, ulita Morii sau Iazului , care porneste din aceeasi zona dar care conduce spre sud, si ulita Vadului, dezvoltata deasemeni spre sud si care se intersecteaza cu Str. Principala la aproximativ 100 m fata de intersectia ei cu ulita Vadului. Sercaia dispune de doua spatii de tip piata, unul in zona saseasca, celalalt in zona numita “Peste Vale”, ambele dominate,cel putin din punct de vedere functional, de prezenta unor cladiri de cult si anume biserica evanghelica si biserica ortodoxa, respectiv biserica greco-catolica.
SCURT ISTORIC
Teritoriul determinat de confluenta raului Sercaia cu Oltul, confluenta aflata la numai aproximativ 3,5 km de centrul actual al asezarii Sercaia, a fost locuit inca din epoca fierului, pentru ca ulterior sa adaposteasca o asezare dacica fortificata.Satul Halmeag,care apartine de comuna Sercaia (sat aflat la numai 4 km nord de Sercaia), e mentionat ca avanpost vestic al teritoriului cavalerilor teutoni in anul 1211.Dupa toate probabilitatile insa, la expulzarea acestora in anul 1225, asezarea Sercaia inca nu era pe deplin constituita.
Prima atestare documentara a asezarii Sercaia dateaza din anul 1235 si se datoreaza unei diplome emise de papa Grigore al IX-lea in care sunt mentionati Hermannus et Gerlachus sacerdotes de Sarkam, invitati sa asiste la rezolvarea unor diferende care priveau biserica. In anul 1372, targul Scherkkengen face deja parte din districtul Fagaras, reorganizat ca atare de Ludovic I si, din aceasta perioada, evolutia asezarii va fi determinata de cea a acestei unitati teritoriale adeseori disputata. In ciuda faptului ca se aflase in cea mai mare parte a timpului in posesia unuia sau altuia dintre domeniile de tip feudal, Sercaia a fost investita cu functiuni importante , stare de fapt datorata probabil amplasamentlui favorabil pe circulatia in teritoriu, care unea orasul Brasov de orasul Sibiu, trecand prin Fagaras.
Asezarea Sercaia(ger. Schirkanyen), s-a aflat pana la jumatatea secolului trecut in posesia voievozilor valahi,a orasului Brasov si a coroanei maghiare.Instabilitatea din punct de vedere al apartenentei politico-administrative,justificata de situarea in Tara Fagarasului , nu a avut pendant din punctul de vedere al organizarii bisericesti: Sercaia a depins permanent de decanatul Sibiu-Cincu(azi districtul Brasov). Colonizata probabil la inceputul secolului al XIII-lea, asezarea a cunoscut in prima parte a existentei sale fluctuatii importante ale numarului de locuitori:35 de familii in 1510, 106 in anul 1555, 25 de familii in anul 1733. Aceste fluctuatii au luat sfarsit abia la jumatatea secolului al XIX-lea cand populatia incepe sa se stabilizeze in jurul cifrei de aproximativ 1700 de locuitori. Daca initial statisticile mentioneaza numai sasi si romani, in proportie de 2:1(961 de sasi si 465 de romani in jurul anului 1855), de la sfarsitul secolului al XIX-lea sunt mentionati si tigani, unguri si evrei (in anul 1880 au fost consemnati 54 de tigani, 93 de unguri si 12 evrei). In anul 1941 din cei 1790 de locuitori 750 erau sasi iar in anul 1979 erau 880 de sasi din 1880 de locuitori. La sfarsitul anului 1990, dupa valul mare de emigrare al sasilor in Germania , au mai ramas 87 de locuitori germani in localitate. In prezent in Sercaia, care apartine din punct de vedere administrativ de judetul Brasov, numarul sasilor s-a redus la membrii catorva familii (31 de persoane in anul 2000).
Alaturi de activitatile agricole si zootehnice dominante, in Sercaia primei jumatati a secolului al XX-lea erau prezente si o serie de unitati industriale si mestesugaresti: 3 mori, 2 caramidarii si o tiglarie si de asemenea 2 mulgatorii si o mica fabrica de bauturi spirtoase.Asezarea dispunea de un cizmar, un croitor si o croitoreasa de albituri, doi brutari, doi macelari si un numar important de torcatoare si tesatoare. Activitatea comerciala se desfasura in cele 5 magazine grupate in centrul administrativ si tot aici se aflau cladirile serviciilor de tip bancar (sisteme de credite tip Reiffeisen pentru sasi si o banca pentru romani).Asezarea mai beneficia de 4 avocati, 2 medici, un veterinar, o farmacie si un notar, pe langa posta, telegraf si gara.
Scris de Vice Primar la data Ianuarie 26th, 2007 cu fara comentarii.
Citeste mai multe articole din categoria Geografie and Cultura.
Exprima-ti liber ideile constructive. Vino in echipa noastra de editori. Contacteaza-ne la office la corola.info!